Flora si vegetatia

FLORA ŞI VEGETAŢIA

„Din aprilie până în octombrie Bucegii sunt un rai de flori”. Cu aceste cuvinte citate din Cartea Munţilor a Bucurei Dumbravă îşi începe profesorul şi alpinistul Alexandru Beldie lucrarea sa de referinţă „Flora şi vegetaţia munţilor Bucegi” În care prezintă 1185 de specii de plante. Inspirat din cartea sa „Flori din munţii noştri” citez câteva dintre florile mai reprezentative ale Bucegilor.





Plante de primăvară: brânduşa (crocus heuffelianus), piciorul cocoşului (ranunculus montanus), dediţei (pulsatilla alba), degetăruţ (soldanella), ochiul găinii (primula minima), stânjenel (iris ruthenica), anghelina (primula longiflora), ciuboţica cucului (primula elatior).

Plante de pajişti: sângele voinicului (nigritella nigra şi rubra), garofiţa pitică (dianthus gelidus), garofiţa (dianthus tennifolius), cornut (cerastium arvense), smirdar (rhododendron kotschyi), floarea reginei (leontopodium alpinum), clopoţel de munte (campanula alpina) etc.

Plante de stânci, bolovănişuri, grohotişuri, pietrişuri: iarbă roşioară (silene acaulis), garofiţa albă de stânci (dianthus spiculifolius), mierluţă pitică (minuartia sedoides), mac galben (papaver pyrenaicum), saxifraga roşie (saxifraga oppositifolia), gălbinele (doronicum carpaticum), vulturica de stânci (hieracium villosum) etc.





Vegetaţia munţilor Bucegi cuprinde două zone: zona forestieră şi zona alpină.

Zona forestieră este formată din: etajul montan inferior (500 – 700 m) reprezentat prin făgete pure sau cu carpen; etajul montan mijlociu (700 – 1400) m format din amestecuri de fag, brad şi molid; etajul montan superior (1400 – 1650) m format din molidişuri; etajul subalpin 1650 – 1800 m format din rarişti de limită şi tufărişuri.

Zona alpină cuprinde: etajul alpin inferior (1800 – 2250 m) format de tufărişuri de jnepeni (pinus mugo), pajişti cu ţepoşică (nardus stricta), pajişti de brâne cu festuca (amethystina); etajul alpin superior (2250 – 2500 m) format de tundra alpină (asociaţii pionier) şi pajişti cu carvex curvula.





FLORA PROTEJATĂ

Cităm numai cele mai cunoscute flori protejate de lege: floarea reginei (leontopodium alpinum), smirdarul (rhododendron kotschyi), sângele voinicului (nigritella-rubra şi nigra), bulbuci de munte (trollius europaeus), ghinţura galbenă (genţiana Iuţea), cupele (genţiana kochiana), ciurul zânelor (daphne blagayana).

FAUNA

Din bogata faună a munţilor Bucegi cităm doar câteva mamifere şi păsări mai reprezentative.

În zona forestieră trăiesc cerbul, căprioara, mistreţul, ursul, lupul, vulpea, veveriţa, pârşul, iar în zona abruptă subalpină se întâlneşte capra neagră. Dintre păsări amintim: cocoşul de munte, acvila, şorecarul, corbul, bufniţa, mierla, cojoaică de stâncă (fluturele de piatră) etc.

REZERVAŢIILE NATURALE DIN MUNŢII BUCEGI

– rezervaţia principală (400 ha) constituie o fâşie continuă de-a lungul versanţilor exteriori ai masivului, de la Sinaia până în Şaua Strunga. Rezervaţia cuprinde şi o zonă ştiinţifică de protecţie absolută în Jepii Mici şi Caraiman incluzând Valea Jepilor.
– rezervaţia Peştera Ialomiţei cuprinzând Muntele Cocora, Peştera Ialomiţei şi Valea Horoabei, Muntele Bătrâna.- rezervaţia Zănoaga cuprinde muntele şi cheile cu acelaşi nume.
– rezervaţia botanică Vârful Omul (2505m) cuprinde grupări vegetale caracteristice tundrei alpine.
– rezervaţia botanică Babele (2200 m).
– rezervaţia botanică Poiana Crucii (1590 m).
– rezervaţia turbăria Lăptici (1470 m) cuprinde cea mai interesantă mlaştină oligotrofă din Bucegi.

Inchisa / Hut closed
Cabana Omu este inchisa pana in Mai/Iunie 2016. Omu hut is closed for winter time, opening May/June 2016